10/13 [16]

Calculez câte zile mai sunt până ajung acasă. 16! Yupi!

Mă gândesc cu groază la cele 2 zile pe care le voi petrece în autocar. Singură, loc incomod, nerăbdătoare să simt gropile naţionale :-D

Am impresia că mă apucă nostalgia. Chestii care mi se păreau ciudate au devenit interesante. În continuare nu consider profitabilă ideea de "siesta". Adică în fine, e profitabilă pentru angajator. Nu îi trebuie 2 angajaţi, ci 1. Care are o pauză la prânz de vreo 3 ore. După aia se întoarce la muncă. Dar pentru angajat...nu prea. Eu prefer să mă duc la ora 6 la serviciu ştiind că ies la 2 şi am toată ziua la dispoziţie apoi. Mai pot rezolva câte ceva, ajung la facultate. Plus că dacă nu stai aproape de locul de muncă nu prea reuşeşti să-ţi faci "siesta".
Colega de apartament cât era pe programul de iarnă (la ei, în afară de iunie şi iulie, se aplică programul de iarnă) ajungea acasă, îşi încălzea ceva de mâncare, mânca, mai stătea 10-15 minute după care pleca din nou la serviciu. Nu mi se pare avantajos.

Îmi place Bocatta . În general au produse sănătoase. Au şi porcării tipice de fastfood dar şi tartine (ca să folosesc un cuvânt neîmprumutat din engleză).

Mă stresează pâinea lor dulce. La ingrediente e scris mare "zahăr". Şi cea mai ieftină e 1 euro.

Transportul în comun e bun şi varză în acelaşi timp. Îşi permit să existe o singură intrare (prima uşă) pentru că staţiile sunt mici şi nu se adună multă lume. În schimb autobuzul care merge spre facultate şi care trece prin cartierul meu pleacă la fiecare 30 minute. 30! Dacă iau din centru un autobuz, durează 20 minute să ajungă aproape de casă. 20 minute durează de asemeni dacă merg pe jos.

Tapas. Într-un bar oarecare o sticlă de 0.33 de Mahou costă 2,5€. Dacă mergi la un bar de tapas poţi lua cu 1,5€ "caña y tapa". Caña ar fi un pahar de 0.25 şi merge foarte bine cu aperitivele respective.

Toate filmele sunt dublate. Toate. Dacă ai televiziune digitală poţi selecta pe unul dintre programe la unele filme să ai audio original. E amuzant accentul spaniolilor când vorbesc în engleză.

În afară de magazinele chinezeşti nu găseşti vreo alimentară deschisă duminica sau în zilele festive. La fel şi noaptea. Faza naşpa e că nu ştii până la cât ţin deschis, nu scrie nicăieri. Aş întreba dar mi-e că stau încă 15 min ca să înţeleg ce zice.

Internetul e varză. Mi-e dor de RDS-ul meu. Să mai aud eu pe vreo unul că se plânge, să vedeţi aici download 0,3kb/sec. Stau 2 luni pentru un film, m-am lăsat de copiat. O să le văd când ajung acasă.

Drumul până în Barcelona costă 50€, din Barcelona acasă 80. Nu, nu e ciudat, e o aparenţă.

E cald şi nu plouă niciodată. Aproape zilnic avem 40 grade. În ziua cu examenul la Baze de Date, la ora 7 dimineaţa erau 32. Mă topesc. Totuşi există o parte bună! Nu sunt în Sevilla. Acolo se ajunge pe la 50 de grade. Mâine măcar o să mă topesc din proprie iniţiativă. Mă duc la plajă şi stau acolo toată ziulica. În perioada cu ultraviolete puternice mă ascund sub un copac.